„Expozomul este
responsabil pentru
mai mult de 80%
din îmbătrânirea
tenului.”
Știința Expozomului:
Pentru un aspect sănătos al pielii
Aspectul sănătos al pielii a fost mereu unul dintre obiectivele cercetărilor noastre. Pentru a crea cele mai bune soluții pentru pielea ta, am dezvoltat o expertiză bazată pe studii vaste asupra elementelor ce afecteaza evoluția pielii în timp. Aceste elemente definesc conceptul de „Expozom”.
Conceptul
Conceptul de expozom a fost menționat pentru prima data în cercetările asupra cancerului. A fost definit în 2005 de către profesorul Christopher Wild, fost Director al Agenției Internaționale de Cercetare a Cancerului (IRAC) ca fiind „măsura cumulativă a influențelor mediului și a răspunsurilor biologice asociate acestora, inclusiv expunerea la factori de mediu, deita, stil de viață și procese endogene.” 1, 2
În ceea ce privește tenul, laboratoarele noastre de cercetare au demonstrat faptul că expozomul este o combinație de factori cu multiple influențe asupra pielii: de mediu, de comportament și hormonal. Și, mai presus de toate: efectul cumulat al tuturor acestor factori afectează funcțiile biologice ale pielii și accelerează îmbătrânirea acesteia. În 2016, am transformat aceste descoperiri în Știința Expozomului Pielii.
Factorii Expozomului:
Multiplele elemente ce afectează aspectul sănătos al pielii
Aspectul sănătos al pielii este semnificativ influențat de mulți factori ai expozomului interni și externi, la care se adaugă efectul lor cumulativ 15.
Factori de
mediu
- Radiații UV:
UVA, UVB, IR, lumină albastră - Poluare:
contaminare chimică, microparticule PM10/PM2.5, particule ultrafine, ozon, insecticide etc. - Schimbări climatice:
temperatură, umiditate, variații de presiune atmosferică
Factori de
comportament
- Dietă:
nutriție, tutun, alcool - Stres psihologic
- Lipsa somnului
- Activitate fizică
Factori
hormonali
- Variații ale
hormonilor feminini:
pubertate, ciclu menstrual, sarcină, menopauză
Studiul
expozomului
este un proiect
complex și
ambițios.
„Pentru înțelegerea expozomului trebuie luate în considerare un număr infinit de variabile. Astfel, trebuie luate în considerare multiplele influențe cum ar fi cele de mediu, de comportament, hormonale sau diversitatea biologică infinită a pielii. Astfel, fiecare individ denține propriul său profil de expozom. La fel cum o persoană nu va fi expusă la aceeași factori ai expozomului ca și vecinul său, nici aceeași factori nu vor declanșa același răspuns biologic asupra pielii. Este astfel fundamental să înțelegem acești factori și să studiem efectul lor cumulativ și sinergic asupra pielii pentru a obține soluții personalizate pentru a îmbunătăți calitatea pielii pe parcursul vieții. De exemplu, lumina pe timp de zi combinată cu poluarea, denumite fotopoluare poate avea un impact semnificativ asupra aspectului sănătos al pielii și poate agrava îmbătrânirea acesteia.”
Impactul Expozomului:
Efectele acestuia asupra pielii
Pielea este cel mai mare organ al corpului uman.
Cele 4 funcții principale ale sale:
BARIERĂ FIZICĂ – PIGMENTARE – APĂRARE – STRUCTURĂ
sunt afectate de expozom, influențând aspectul sănătos al pielii,
integritatea și calitatea ei.
RADIAȚIILE UV
Radiațiile UV sunt responsabile de 80% din semnele de îmbătrânire vizibile. Acestea distrug colagenul și fibrele elastice, ducând la apariția semnelor de îmbătrânire: riduri, lipsa fermității, aspectul aspru al pielii și dereglări de pigmentare 3,4
Poluarea
Poluarea cauzează stresul oxidativ. A fost demonstrat faptul că acesta duce la apariția semnelor de îmbătrânire, în special pete hiperpigmentare și riduri. 5, 6
Atunci când poluarea este combinată cu radiațiile UV, agravează semnele de îmbătrânire ale pielii. 7, 8
Schimbările
climatice
Schimbările climatice cum ar fi temperatura, umiditatea, presiunea atmosferică, pot afecta funcția de barieră a pielii. Frigul usucă pielea, în timp ce căldura crește hidratarea ei și producția de sebum/transpirația, rezultând în pusee, în special pentru tenul gras. 9, 10, 11, 12
Nutriția
Nutriția afectează direct aspectul pielii noastre și abilitatea sa de a rezista factorilor de agresiune externi cum ar fi poluarea, razele UV și stresul. O dietă deficitară poate cauza îmbătrânirea prematură a pielii, dar are și un potențial impact asupra acneei și asupra diverselor afecțiuni ale pielii (rozaceea, dermatita atopică și psoriasis). 13
Stresul
psihologice
Stresul psihologic poate avea un impact asupra pielii, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt. De exemplu, femeile care sunt stresate de multe ori au funcția de barieră a pielii afectată, ce duce la un ten mai uscat și mai tern, pe termen scurt. 14
Lipsa
somnului
Lipsa somnului afectează funcția de barieră a pielii și accelerează în general procesul de îmbătrânire a pielii. Pielea poate părea mai palidă, liniile fine și ridurile devin accentuate. Zona din jurul ochilor este în mod particular afectată. 15, 16, 17
Variațiile hormonale
Variațiile hormonale, în special cele ale hormonilor feminini (cum ar fi cei estrogeni și progesteronul) pot afecta structura și compoziția pielii pe tot parcursul vieții, dar mai ales în timpul ciclului menstrual (imperfecțiuni, pusee, producția de sebum crescută), sarcina (imperfecțiuni, pusee, melasmă) și menopauza. 18, 19, 20, 21
Soluțiile noastre
împotriva expozomului
Pentru a face pielea mai puternică împotriva factorilor de agresiune ai expozomului, am pus tehnologia să lucreze pentru tine: cu ajutorul unui diagnostic personalizat de pe SKINCONSULTAI, creat împreună cu dermatologii și experții în sănătatea pielii, vei putea ști care sunt prioritățile pielii tale. Acest diagnostic ne va permite să realizăm rutine complete de îngrijire a pielii ce vor răspunde nevoilor specifice ale tenului, având standarde de siguranță înalte.
Misiunea noastră
de a progresa în
știința expozomului
Misiunea noastră zilnică este de a progresa în știința sănătății pielii și de a o face acesibilă ție. Din 1931, Vichy este în prima linie a cercetărilor asupra pielii pentru a fi alături de femei de-alungul vieții. Ca pionier în știința expozomului pielii și sponsor al bursei anuale în cercetare, am continuat să finanțăm și să susținem dezvoltarea cunoștințelor științifice legate de aspectul sănătos al pielii.
Publicațiile Vichy
despre Expozom
Cercetările noastre în 2019 au condus la publicarea (de către echipa medicală în cercetarea Expozomului de la Vichy) articolului „Pielea și Expozomul”. A fost primul studiu ce prezintă impactul biologic și clinic al Expozomului asupra pielii.
Pentru a împărtăși mai departe cunoștințele despre Expozom, Vichy a publicat studiile sale în ediția anuală a unui jurnal dermatologic, ce conțineau mai mult de 30 de publicații științifice.
THE SKIN AGING EXPOSOME
Krutmann, J., et al., The skin aging exposome. Journal of Dermatological Science, 2017. 85 (3): p. 152-16.
THE INFLUENCE OF EXPOSOME ON ACNE
Dreno, B., et al., The influence of exposome on acne. J Eur Acad Dermatol Venereol, 2018. 32: p. 812-819.
ACNE EXPOSOME SURVEY
Dreno, B., et al., The role of exposome in acne: results from an international patient survey. J Eur Acad Dermatol Venereol, 2020. 34: p. 1057-1064.
MENOPAUSE AND SKIN SURVEY
LePillouer‐Prost, A., et al., Skin and menopause: women's point of view. J Eur Acad Dermatol Venereol, 2020. 34: p. 267-269.
SKIN BARRIER PROTECTION AGAINST EXPOSOME
Salsberg, J, et al., A review of protection against exposome factors impacting facial skin barrier function with 89% mineralizing thermal water. J Cosmet Dermatol, 2019. 18: p. 815– 820.
EXPOSOME IMPACTS SPANISH POPULATION
Buendía-Eisman, A., et al., Study of the Exposome Ageing-related Factors in the Spanish Population. Acta Dermato-Venereologica, 2020. 100 (5): p153.
EXPOSOME & SKIN
Passeron, T., et al., Clinical and biological impact of the exposome on the skin. J Eur Acad Dermatol Venereol, 2020. 34: p.4-25.
Appenzeller, B., et al., Skin exposome science in practice : current evidence on hair biomonitoring and future perspectives. J Eur Acad Dermatol Venereol, 2020. 34: p. 26-30.
Surse
(1)Wild, C.P., Complementing the genome with an "exposome": the outstanding challenge of environmental exposure measurement in molecular epidemiology. Cancer Epidemiol Biomarkers Prev, 2005. 14(8): p. 1847-50.
(2)Wild, C.P., The exposome: from concept to utility. Int J Epidemiol, 2012. 41(1): p. 24-32.
(3)Flament F, et al., Effect of the sun on visible clinical signs of aging in Caucasian skin. Clin Cosmet Investig Dermatol, 2013. 6: p.221-232.
(4)Liebel, F., et al., Irradiation of skin with visible light induces reactive oxygen species and matrix-degrading enzymes. J Invest Dermatol, 2012. 132(7): p. 1901-7.
(5)Ahuja, A., et al., Influence of Exogenous Factors on Skin Aging, in Text book of Aging Skin, M.A. Farage, K.W. Miller, and H.I. Maibach, Editors. 2017, Springer Berlin Heidelberg: Berlin, Heidelberg. p. 563-577.
(6)Flament, F., et al., A severe chronic outdoor urban pollution alters some facial aging signs in Chinese women. A tale of two cities. Int J Cosmet Sci, 2018. 40(5): p. 467-481.
(7)Soeur, J. et al., Photo-pollution stress in skin: Traces of pollutants (PAH and particulate matter) impair redox homeostasis in keratinocytes exposed to UVA1, Journal of Dermatological Science, 2017. 86 (2): p.162-169.
(8)Marrot L et al., Pollution and Sun Exposure: A Deleterious Synergy. Mechanisms and Opportunities for Skin Protection. Curr Med Chem, 2018. 25 (40): p. 5469-5486.
(9)Abe, T., et al., Seasonal variations in skin temperature, skin pH, evaporative water loss and skin surface lipid values on human skin. Chem Pharm Bull (Tokyo), 1980. 28(2): p. 387-92.
(10)Engebretsen, K.A., et al., The effect of environmental humidity and temperature on skin barrier function and dermatitis. J Eur Acad Dermatol Venereol, 2016. 30(2): p. 223-49.
(11)Spencer, T.S., et al., Temperature dependence of water content of stratum corneum. Br J Dermatol, 1975. 93(2): p. 159-64.
(12)Ishikawa, J., et al., Variations in the ceramide profile in different seasons and regions of the body contribute to stratum corneum functions. Arch Dermatol Res, 2013. 305(2): p. 151-62.
(13)Passeron, T., et al., Clinical and biological impact of the exposome on the skin. J Eur Acad Dermatol Venereol, 2020. 34: p. 4-25.
(14)Maarouf, M., et al., The impact of stress on epidermal barrier function: an evidence‐based review. Br J Dermatol, 2019. 181: p. 1129-1137.
(15)Krutmann, J., et al., The skin aging exposome. Journal of Dermatological Science, 2017. 85 (3): p. 152-16.
(16)Sundelin, T., et al., Cues of fatigue: effects of sleep deprivation on facial appearance. Sleep, 2013. 36(9): p. 1355-60.
(17)Flament, F., et al., How a working day-induced-tiredness may alter some facial signs in differently-aged Caucasian women. Int J Cosmet Sci, 2017. 39(5): p. 467-475.
(18)Zouboulis, C.C., et al., Sexual hormones in human skin. Horm Metab Res, 2007. 39(2): p. 85-95.
(19)Brincat MP., et al., Estrogens and the skin. Climacteric. 2005. 8(2): p.110-23
(20)Muizzuddin N., et al., Effect of systemic hormonal cyclicity on skin. J Cosmet Sci. 2005. 56(5): p. 311-21.
(21)Handel AC, et al., Melasma: a clinical and epidemiological review. An Bras Dermatol. 2014. 89(5): p. 771-82.