Articol scris de
DR. NECTARA MITROI
Acneea este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale pielii, fiind motivul numărul 1 pentru a consulta un medic dermatolog. Multe persoane consideră că acneea este o boală infecțioasă însă, de fapt, este o afecțiune inflamatorie cronică a glandelor sebacee. Acestea fac parte din structura normală a pielii, având cea mai mare densitate la nivelul feței și a toracelui, de aceea și leziunile de acnee apar cel mai frecvent în aceste localizări. Din paleta leziunilor de acnee fac parte papulele roșii sau papulo-pustulele (așa numitele coșuri), comedoanele (punctele albe și negre), nodulii și leziunile chistice, precum și semnele postinflamatorii și cicatricile.
Care sunt factorii care produc sau agravează acneea?
Deși stresul nu induce acneea, el este un factor incriminat în întreținearea erupției si a seboreei și în producerea escoriațiilor (prin stoarcerea coșurilor).
Alți factori externi care agravează acneea sunt poluarea, fumatul, anumite medicamente (cortizonice, vitamine din grupul B, androgeni anabolizanți, medicamente antituberculoase). Un aspect care merită menționat este legat de relația dintre acnee și expunerea la soare – multe persoane consideră că acneea lor se ameliorează după expunerea solară. Acesta însă este doar un efect temporar cauzat de uscăciunea pielii indusă de UV și de camuflajul leziunilor de către bronz, ultravioletele producând de fapt îngustarea porilor prin edem cutanat și îngroșarea stratului superficial al pielii, agravând astfel acneea pe termen lung.
Excesul de cosmetice care astupă porii, machiajul zilnic cu produse care au putere mare de acoperire și nu lasă pielea să respire poate de asemenea să inducă apariția acneei.
Expunerea cronică la căldură și umiditate, implicit transpirația pot determina de asemenea o erupție de coșuri la nivelul zonelor acoperite de haine - trunchi și fese.
Rolul alimentației în acnee nu este clar. Dietele restrictive nu ajută, la fel cum alimentele sărace în lipide nu modifică secreția și excreția sebumului. Se consideră însă că o alimentație bogată în glucide sau alimentația hiperioadată pot agrava acneea, dar și carnea de porc, grăsimile, ciocolata, excesul de cofeină sau laptele. Sfatul medicului pentru pacienții care observă o anumită asociere este să evite/limiteze consumul respectivului aliment.
Factorii interni sunt legați în principal de modificări/dezechilibre hormonale. Rolul factorilor genetici în acnee rămâne să fie elucidat. Sunt dovezi care arată că daca unul sau ambii părinți au avut o acnee severă în tinerețe, este foarte posibil ca și copiii lor să moștenească același tip de ten și să facă o formă mai severă de acnee.
Acneea juvenilă vs acneea adultă
Cea mai afectată grupă de vârstă este cea a adolescenților (12-18 ani) - 80-85% din cazuri. Există însă și cazuri de acnee la nou născut, sugar și copilul mic, precum și forme de acnee la vârstă adultă.
În ultima perioadă s-a observat o scădere a vârstei de intrare în pubertate, astfel că vedem tot mai des leziuni incipiente de acnee la vârste tot mai mici. Fetele fac acnee mai devreme decât baieții. Primele semne de acnee preced primul ciclu menstrual și intrarea în pubertatea propriu-zisă la baieți. La băieți leziunile acneice apar puțin mai târziu decât în cazul fetelor, dar pot să persiste de multe ori până la vârsta de 20-25 ani. Leziunile de acnee sunt de obicei distribuite pe zona centrofacială (nas, pomeți, frunte, bărbie) și pot îmbrăca oricare dintre aspectele descrise anterior - puncte albe/negre, coșuri, chisturi și noduli.
Persoanele adulte pot avea acnee fie ca o prelungire a acneei de pubertate, fie cu debut de novo. De cele mai multe ori, la baza apariției leziunilor stau modificări/dezechilibre hormonale sau o îngrijire incorectă a tenului. Spre deosebire de acneea juvenilă, la femeia adultă leziunile predomină în 1/3 inferioară a feței, în special zona mandibulară și laterală a feței, dar și la nivelul gâtului. Sunt mai frecvente leziunile retenționale - comedoane sau leziunile nodulo-chistice dureroase, care se agravează premenstrual. Acneea hormonală apare cel mai frecvent după 20 ani. Cea mai frecventă patologie asociată cu acnee hormonală este sindromul ovarelor polichistice. Pe lângă leziuni de acnee, femeile prezintă și alte semne, precum: dereglări ale ciclului menstrual, pilozitate excesivă, tendință de creștere în greutate, istoric familial. Diabetul, rezistența la insulină și obezitatea sunt alte afecțiuni care se pot asocia cu acneea. Este cunoscut faptul că țesutul adipos în exces produce conversia hormonilor estrogeni în hormoni androgeni, ce duc la hipersecreție de sebum și astfel, la apariția leziunilor de acnee.
Cum se pune diagnosticul de acnee?
Diagnosticul este eminamente clinic, bazându-se pe tipul de leziuni, distribuția lor, vârsta persoanei. Nu sunt necesare analize bacteriologice din secreția coșurilor, pentru că acneea nu este o boala infecțioasă, bacteriile care participă la apariția leziunilor făcând parte din flora normală a pielii. Stafilococul auriu depistat uneori este doar o floră de suprainfecție, nefiind cauza leziunilor de acnee. Suprainfecția este favorizată de cele mai multe ori de stoarcerea coșurilor și o igienă locală necorespunzătoare.Dacă dermatologul vă va recomanda analize de sânge, acestea au rolul de a evidenția un eventual substrat hormonal al apariției leziunilor sau rolul de a monitoriza efectele secundare ale unui tratament. În unele cazuri, se poate recomanda și efectuarea unei ecografii abdominale/transvaginale pentru vizualizarea ovarelor.
Care sunt particularitățile tenului gras cu tendință acneică? Cum îngrijim corect tenul acneic?
Numărul glandelor sebacee și capacitatea lor de a secreta sebum sunt caracteristici înnăscute, astfel încât tipul de ten pe care îl are fiecare persoană este determinat genetic. Persoanele cu tenul gras se plâng adesea de faptul că tenul devine uleios în timpul zilei sau că porii sunt dilatați, că au puncte negre sau le apar frecvent coșuri. Toate aceste aspecte sunt deranjante, mai ales că leziunile sunt pe o zonă expusă și, pe lângă impactul vizual și neplăcerile cauzate de prezența coșurilor, există și un important impact emoțional (adesea pacienții au o stimă de sine scăzută, se simt diferiți sau marginalizați din cauza aspectului, au complexe sau pot suferi de depresie din cauza leziunilor de acnee).
Primul sfat al dermatologului pentru persoanele care se confruntă cu acnee este să aibă o igienă locală corespunzătoare și să folosească produse cosmetice și dermato-cosmetice adecvate tipului de ten. În îngrijirea tenului gras/acneic trebuie folosite produse cu o textură cât mai lejeră, care să nu îngrașe suplimentar tenul, produse noncomedogenice (care să nu astupe porii și să favorizeze retenția sebumului). În formele ușoare de acnee produsele dermato-cosmetice pot fi folosite în monoterapie, în timp ce în formele moderate ele completează tratamentul medicamentos local/oral.
Orice persoană care suferă de acnee trebuie să aibă în casa un gel de curățare, un produs de îngrijire zilnică a tenului care să conțină ingrediente active împotriva coșurilor, o cremă hidratantă pentru ten gras și o cremă de fotoprotecție specială pentru ten acneic.
Curățarea tenului acneic cu ajutorul gelurilor de curățare are rolul de a îndepărta sebumul, transpirația, bacteriile și murdăria. Trebuie însă menținut un echilibru, curățarea prea agresivă stimulează producția de sebum și irită pielea. De asemenea, trebuie folosite produse speciale care să ajute la hidratarea tenului, ținând cont că multe din produsele locale folosite în tratamentul acneei usucă tenul. Produsele hidratante ajută la refacerea filmului hidro-lipidic de suprafață, la calmarea tenului, astfel încât se poate continua aplicarea produselor tratament fără a avea senzația de piele uscată, care strânge/ține și ustură. De altfel, unul dintre motivele principale ale abandonului tratamentului îl reprezintă iritarea și cojirea pielii pe zona pe care se aplică produsele medicament. De aceea, rolul hidratării pielii este esențial pentru a menține un echilibru la nivelul suprafeței cutanate și pentru a diminua disconfortul în timpul tratamentelor antiacneice de lungă durată.
Produsele dermato-cosmetice utile în acnee au diverse principii active, precum: alfahidroxiacizi, betahidroxiacizi, în combinație cu agenți de calmare și hidratare. Crema dublu-corectoare Normaderm Phytosolution conține ingrediente care reduc secreția de sebum (phycosaccharide), au acțiune keratolitică, desfundând porii (acid salicilic de origine naturală), au efect antiinflamator (vitamina C stabilizată), acționând astfel în blocarea mecanismelor intime de producere a leziunilor de acnee. În plus, are un efect calmant și hidratant refăcând bariera cutanată prin adaosul de apă termală Vichy, extractul probiotic și acidul hialuronic de origine naturală. Gelul de curățare din aceeași gamă vine ca o soluție de completare, având în combinație acid salicilic, Cu, Zn și lizat bifida ferment, ce ajută la curățarea în profunzime a impurităților și menținerea sub control a pielii grase.
Instruirea pacientului în legătură cu produsele cosmetice și dermato-cosmetice care trebuie folosite are o importanță majoră pentru a reduce numărul de leziuni active, evită agravarea acneei și pentru a avea efect ajutător al tratamentului medicamentos.
Cum se tratează acneea?
Când dermatologul recomandă un tratament pentru acnee are în vedere mai mulți factori: tipul leziunilor, numărul lor, distribuție, extensie, severitate, existența unui substrat hormonal, dar și vârsta și sexul pacienților.
În ceea ce privește tratamentul medicamentos, acesta poate fi local sau de uz intern.
Tratamentul local este baza tratamentului antiacneic. El este primul pas al tratamentului, se poate folosi singur sau în asociere cu tratamentul oral și, de multe ori, rămâne un tratament pe termen lung, după întreruperea tratamentului oral. Scopul tratamentului local este antiseboreic, antiinflamator, antibacterian și anticomedogenic. Principalele substanțe folosite sunt peroxidul de benzoil, antibiotice locale (eritromicina, clindamicina), retinoizi (derivati de vitamina A) și acidul azelaic. Ele pot fi utilizate singure sau în combinație.
Multe dintre produsele topice au ca efect uscăciunea pielii sau iritații locale. Aceste efecte secundare pot fi corectate prin folosirea unor produse dermato-cosmetice adjuvante care să hidrateze pielea fără să o îngrașe sau să astupe porii, prin schimbarea frecvenței de aplicare a unui produs sau chiar înlocuirea produsului în sine.
Tratamentul oral poate fi făcut cu antibiotice, contraceptive sau retinoizi. Niciunul din tratamentele administrate pe cale internă nu poate fi administrat pe timp nedefinit. Antibioticele fac parte din grupa tetraciclinei sau eritromicinei și au rol antiinflamator și de reducere a Propionibacterium acnes. Cu exceptia acestor 2 clase de antibiotice, celelalte nu funcționează în acnee. De multe ori durata tratamentului este prelungită (1-3luni) pentru a obține efectul dorit, curele putând fi repetate de mai multe ori. Contraceptivele sunt utile mai ales când acneea are o cauză hormonală, fiind o opțiune terpeutică numai în cazul femeilor. Tratamentul poate fi recomandat de catre dermatolog/ginecolog sau endocrinolog și se întinde pe perioade lungi (luni-ani). Nu orice contraceptiv e util în acnee, ci doar acelea care reduc secreția de sebum.
Poate cea mai controversată variantă de tratament, dar în egală măsură cea mai eficientă, este cea cu Isotretinoin. Acesta se adresează formelor severe de acnee sau a celor neresponsive la alte variante de tratament. Tratamentul este unul lung, în medie 6-8 luni, doza prescrisă fiind variabilă în funcție de greutatea fiecărui pacient, dar și de toleranță individuală. Prescrierea tratamentului se face după efectuarea unui set de analize, acestea repetându-se periodic pe toată durata curei.
Există și alte tratamente ajutătoare, precum microdermabraziunea (curățarea mecanică a tenului), peelingul chimic (cu efect antiinflamator, antiseboreic și anticomedogenic), terapia fotodinamica (lumina roșie și albastră).
Trebuie menționat că tratamentele în acnee sunt lungi (luni-ani) și că numai folosirea consecventă a produselor recomandate de dermatolog va da rezultate. Mulți pacienți care ajung în cabinetul dermatologic spun că au folosit deja multe variante dermato-cosmetice sau medicamente dar fara efect. La o anamneză mai atentă aflăm de fapt că tratamentul a fost întrerupt prea repede sau a fost folosit incorect, pacienții așteptându-se la beneficii peste noapte. Din păcate nu exista un tratament minune care să vindece acneea repede și eficient. În lupta cu această boală și urmele pe care le poate lăsa pe piele este nevoie de o bună colaborare medic-pacient, de răbdare, consecvență și înțelegerea modului de acțiune a tratamentelor prescrise. Niciun medicament nu e lipsit de efecte secundare, dar acestea pot fi controlate de către medic prin ajustarea dozei de medicament, înlocuirea unui produs, uneori abandonarea unor linii de tratament, folosirea unor produse dermato-cosmetice ajutătoare.
Încă un lucru important: Nu stoarceți coșurile! Nu numai că se accentuează procesul inflamator local și pot apărea și alte coșuri în vecinătate, dar puteți rămâne cu cicatrici care sunt mult mai dificil de tratat decât leziunile active.
Încă un lucru important: Nu stoarceți coșurile! Nu numai că se accentuează procesul inflamator local și pot apărea și alte coșuri în vecinătate, dar puteți rămâne cu cicatrici care sunt mult mai dificil de tratat decât leziunile active.