Îmbătrânirea pielii este un proces natural și inevitabil, care vine la pachet cu o încărcătură emoțională semnificativă. Oamenii îmbătrânesc în moduri extrem de diferite, iar acest lucru nu depinde doar de genele pe care le primesc de la părinți, ci și de stilul de viață. Haideți să vedem cum e structurată pielea, care sunt factorii care provoacă îmbătrânirea prematură a tenului și cum recunoaștem asta, încă de la primele semne.
Cum este structurată pielea?
Pielea este formată din trei straturi, fiecare dintre acestea având structuri și funcții individuale:
- Epidermul - stratul superficial al pielii -este alcătuit din keratinocite (celule ale pielii), melanocite (celule cu pigment) și celule Langerhans (celule imune). La nivelul epidermului se află foliculii piloși, glandele sudoripare și glandele sebacee.
- Dermul-stratul intermediar al pielii-conține o rețea densă de proteine specializate (colagen și elastină). La nivelul dermului se află vase de sânge și vase limfatice, nervi și partea inferioară a foliculilor piloși și a glandelor sudoripare.
- Hipodermul -stratul profund al pielii - conține fibre de colagen și celule grase (adipocite), având rolul de a izola organismul de frig și de a-l proteja de traumatisme. Și la nivelul hipodermului se află multiple vase de sânge și vase limfatice.
Care sunt funcțiile pielii?
Pielea este cel mai mare organ al corpului nostru, cea mai importantă funcție a ei fiind cea de barieră protectoare. În primul rând, pielea are rolul de a ne proteja de agresiunea factorilor fizici, chimici și microbiologici din mediul înconjurător. O altă funcție esențială a pielii este aceea de a asigura procesul de termoreglare. Pielea conține o mulțime de vase de sânge și glande sudoripare care au rolul de a regla transferul de căldură pentru a menține temperatura corpului într-un interval compatibil cu viața. Suplimentar acestor funcții vitale, pielea reprezintă un element central al simțului tactil. De asemenea, la nivelul pielii se află glande endocrine, implicate în producerea de hormoni și neurotransmițători. În plus, pielea este implicată și în controlul sistemului imunitar.
Care sunt factorii care provoacă îmbătrânirea pielii?
Având în vedere suprafața extinsă și localizarea, pielea este organul cel mai expus acțiunii nocive a mediului. Factorii care provoacă îmbătrânirea pielii sunt intrinseci (acumularea de specii reactive de oxigen, variațiile hormonale, factorii genetici) sau extrinseci (expunerea la soare, poluarea, fumatul, dieta, mișcările repetitive ale musculaturii feței, poziția în timpul somnului, etc). În timp ce factorii intrinseci sunt considerați de necontrolat, există o serie de strategii prin care ne putem proteja de agresiunea factorilor extrinseci.
Expunerea la soare
În ultimele decenii, pielea bronzată a fost promovată de cultura vestică modernistă ca fiind un ideal de frumusețe și sănătate. Totuși, în urma acestei promovări agresive, s-a observat o creștere a incidenței cancerului de piele și o accentuare a proceselor de îmbătrânire a acesteia. Modificarea culorii pielii nu reprezintă decât modalitatea de protecție a acesteia împotriva agresiunii radiației solare.
Studiile au arătat că primele semne ale agresiunii radiației UV asupra pielii sunt deja prezente în jurul vârstei de 15 ani, în contextul unei expuneri normale la soare, iar, după 30 de ani, pot fi observate semne vizibile ale îmbătrânirii pielii chiar dacă aceasta nu este expusă la soare.
Fotoîmbătrânirea este o combinație între acțiunea distructivă a radiației solare și procesul normal de îmbătrânire. Expunerea acută la radiații UV provoacă arsuri solare, modificări la nivelul ADN-ului și imunosupresie locală, în timp ce expunerea pe termen lung conduce la îmbătrânirea prematură a pielii și la favorizarea proceselor canceroase la acest nivel.
Radiațiile UVA penetrează în stratul dermic, unde provoacă hidroliza colagenului și inhibă sinteza de acid hialuronic, schimbând compoziția proteinelor de la nivelul pielii. Află mai multe informații din articolul despre colagen și acid hialuronic.
Radiațiile UVB acționează asupra keratinocitelor din stratul epidermic, provocând mutații la nivelul ADN-ului, inflamație locală, moartea celulelor și procese de carcinogeneză.
Cele mai importante măsuri de implementat în vederea prevenirii fotoîmbătrânirii constau în evitarea, pe cât posibil, a expunerii la soare și folosirea produselor pentru protecție solară.
Dieta
Mâncarea este elementul central al vieții noastre, iar alimentele reprezintă cea mai importantă sursă de nutrienți pentru organism. Legătura dintre alimentație și sănătatea pielii a fost intens studiată în ultimii ani, nutriția corespunzătoare fiind esențială pentru desfășurarea corespunzătoare a proceselor biochimice de la nivelul pielii.
Apa
Apa reprezintă o componentă vitală a organismului și este esențială pentru menținerea echilibrului intern și a funcționalității celulelor. Apa are rol de solvent și vehicul în toate reacțiile ce decurg în organism, fiind, în același timp, implicată în menținerea tensiunii arteriale și în reglarea temperaturii corporale.
Lipsa apei provoacă deshidratarea țesuturilor și instalarea unor disfuncționalități (de exemplu, inflamația), iar pielea nu face excepție de la această regulă. Modul în care arată pielea de la nivelul buzelor și a membrelor reflectă nivelul de hidratare al întregului organism. Consumul zilnic a minimum 2 litri de apă (în absența contraindicațiilor) asigură o hidratare corespunzătoare a pielii, atât la nivel superficial, cât și profund.
Zaharurile
Unul dintre mecanismele prin care zaharurile simple (de exemplu glucoza, fructoza sau zaharoza) influențează procesele biochimice de la nivelul pielii constă în glicarea colagenului, elastinei și a altor proteine cu formarea unor substanțe denumite produși de glicare avansată. Sinteza acestor produși are ca rezultat inducerea unor modificări structurale ale fibrelor de colagen și elastină, conducând la pierderea elasticității și la creșterea rigidității pielii. Procesul de glicare este favorizat în special de concentrațiile plasmatice crescute de glucoză (hiperglicemie), apărute ca urmare a unei diete bogate în zaharuri.
Fumatul
Fumatul este un factor independent care conduce la îmbătrânirea prematură a tenului. Fumul de țigară conține aproximativ 3800 de compuși diferiți, iar efectele negative asupra pielii rezultă atât din acțiunea directă externă asupra epidermului, cât și din acțiunea indirectă, internă (prin circulația sangvină) asupra dermului.
Mecanismele moleculare prin care fumatul induce îmbătrânirea pielii constau în reducerea activității fibroblaștilor, scăderea sintezei de colagen și acumularea unor fibre anormale de elastină. Efectele fumatului asupra pielii sunt similare celor rezultate din expunerea la radiații UV.
Care sunt primele semne ale îmbătrânirii tenului?
Ridurile
În funcție de moștenirea genetică, de stilul de viață și de calitatea rutinei zilnice de îngrijire, ridurile pot apărea, mai devreme sau mai târziu. În general, primele riduri fine își fac apariția în jurul vârstei de 30 de ani. Acestea sunt vizibile mai întâi în jurul ochilor, la nivelul frunții și în jurul gurii, fiind, de cele mai multe ori, cauzate de expresiile faciale.
Pierderea volumului
Cel mai frecvent semn de pierdere a volumului este senzația de piele lăsată, aspect observat în special la nivelul buzelor, obrajilor și gâtului.
Elasticitatea și luminozitatea
Pe măsură ce pielea îmbătrânește, își pierde elasticitatea și fermitatea și capătă un aspect tern, uscat și lipsit de luminozitate.
În concluzie, îmbătrânirea tenului este un proces inevitabil, care își face simțită prezența odată cu înaintarea în vârstă. Cu toate acestea, există o serie de factori pe care îi putem controla eficient: expunerea la soare, dieta și, acolo unde e cazul, fumatul.
Surse informative
Anon, 2014. ACD A-Z of Skin - Skin structure and function. Available at: https://www.dermcoll.edu.au/atoz/skin-structure-function/ [Accessed September 6, 2020].
Shin, J.-W. et al., 2019. Molecular Mechanisms of Dermal Aging and Antiaging Approaches. International Journal of Molecular Sciences, 20(9), p.2126.
Cao, C., Xao, Z. & Ge, C., 2020. Diet and Skin Aging—From the Perspective of Food Nutrition. Nutrients, 12(3), p.870.
Rittie, L. & Fisher, G., 2015. Natural and Sun-Induced Aging of Human Skin. Cold Spring Harbor Perspectives in Medicine, 5(1).
Clatici, V.G. et al., 2017. Perceived Age and Life Style. The Specific Contributions of Seven Factors Involved in Health and Beauty. Maedica, 12(3), pp.191–201.